Doar sfârșit de an.

  Nu mi-am dorit niciodată mai mult ca acum o mașină a timpului.. Se termină 2011 dar eu aș vrea să se repete cumva.. Oh, câte lucruri aș schimba..

  Acum înțeleg mai bine cum ai fost, ce ai fost și fiecare gest de-al tău.. Aș aprecia mult mai mult fiecare lucru pe care la momentul respectiv nu l-am trecut pe lista aia numită sec "bile albe"..Nu aș mai aștepta momentul potrivit pt a te săruta sau a-ți spune ce mult însemni pt mine, nu te-aș certa de fiecare dată când m-ai supăra, nu aș sta langă tine să visăm la viitor și doar să facem atâtea planuri, ci aș face tot ce-mi stă în putință să le transform în realitate.. Nu doar ți-aș spune mai des "te iubesc", aș și arăta-o mai des..în fiecare clipă.. 

  Dacă aș da timpul înapoi, nu ar fi nevoie să mă aștepți 3 ore pt un mesaj, pt că aș fi fost chiar lângă tine..Adică acolo unde-mi era și îmi este locul, numai că nu am știut asta.. Sau poate m-am pierdut în vorbe, în gesturi, pt un moment am lăsat temerile, orgoliul și defectele să mă domine. 

  Dar uite că nu pot.. Timpul trece și nu am cum să-l opresc sau să-l întorc..

Nu aș uita nici de prieteni..Persoanele alea dragi care au fost lângă mine pas cu pas, fără să ceară nimic în schimb dar cărora le-am dat drept mulțumire câte puțin din sufletul meu.. Și care m-au iertat când am greșit,  m-au înțeles când nici măcar eu nu știam de mine..

 Să fie anul care vine mai bun..Să învațăm din anul ăsta lecții valoroase pt următorul..

Sărbători fericite tuturor!

Rece.

  Sute de minciuni m-au făcut rece.. la fel de rece ca zăpada pe care pășesc acum. Poate sub ea se ascunde pământul plin de viață ce încă păstrează caldura Soarelui și amintirea verii, dar tot ce vezi și simți prima dată e rece. Un strat mare și alb de rece.
 Am iarnă și-n suflet.. Vreau să-mi fii tu primăvară..
 Aștept cu nerăbdare să vii, să mă strângi în brațe și să-mi spui "Pui, și pe mine mă doare."

Lecții de viață.

Era o seară superbă de decembrie.. Chiar marți, 13. 

  El și ea au hotărât după o frumoasă zi împreună să facă și o plimbare.. Mergeau ținându-se de mână, pe o stradă de obicei aglomorată și destul de lungă.. Începuseră o discuție destul de incomodă iar fata era prea ocupată și cu mult prea multe de spus așa că nu a observat când el s-a oprit și i-a spus ușor "taci și ascultă puțin." Ultimele ei cuvinte, o cascadă de reproșuri, răsunară destul de tare ținând cont de liniștea ce-i înconjura.. A sărutat-o încercând s-o oprească.Au mai rămas puțin pe loc, așteptând.

   Degeaba a încercat ea să mai găsească un moment asemănător..mașinile au început să treacă una câte una, se auzea chiar și un câine undeva în depărtare, apoi un copil ce striga fericit "mama!"

   Ușor dezamăgit i-a șoptit "Nu o să mai găsești un moment la fel.. În viață sunt unele lucruri pe care oricât le-ai căuta, oricât ai încerca să le faci la fel, nu se mai poate.. Sunt chestii care lasă urme.."

În drumul ce le-a mai rămas până acasă cuvintele lui îi se repetau în gând, iar și iar, și cu fiecare secundă căpătau alte și alte înțelesuri.. Știa cât i-a greșit..și știa că el avea s-o ierte în timp, dar n-o să uite..